|
Un aspect al specificului limbii romāne este bogăţia lexicală deosebită. Aceasta se manifestă īn special prin sinonimie (folosirea cuvāntului formal diferit pentru a numi aceleaşi relaţii semantice sau aceleaşi sensuri), antonime (cuvinte care aparţin aceleiaşi părţi de vorbire şi care au senuri opuse) şi paronime (cuvinte-perechi care sunt similare intr-o oarecare măsură, dar au un īnţeles diferit). Aceste reflecţii sunt reflectate īn prezentul DICŢIONAR, care include din fondul literar al limbii romāne, dar şi cuvinte populare, familiare etc. Dicţionarul de sinonime, antonime şi paronime este un instrument īn procesul de formare a tuturor celor care tind să-şi īmbogăţească propriul vocabular, oferindu-le soluţii de variere a mijloacelor de exprimare.
|